Hidden Romania
ENRODEITFR
Turnul cu ceas din Giurgiu, ridicat deasupra centrului orașului
Castel și cetateMuntenia și Oltenia

Turnul cu ceas din Giurgiu: foișorul otoman din inima orașului

Turnul cu ceas din Giurgiu este un turn înalt de 22 de metri, în centrul orașului-port Giurgiu, la Dunăre, în fața Bulgariei. Construit de otomani ca punct de observație, apoi folosit ca foișor de foc și turn cu ceas, este simbolul orașului și apare pe stema județului.

Localnicii au vorbit mult timp despre tuneluri care ar duce de la turn la vechile ziduri ale orașului, dar săpăturile din anii 2000 nu au găsit niciunul. Au găsit în schimb altceva: mecanismul original al ceasului, pierdut.

UndeCentrul orașului Giurgiu, pe Dunăre, în sudul României
TipFoișor otoman (1771), devenit foișor de foc și turn cu ceas, monument istoric
Ideal pentruIstoria urbană, patrimoniul din epoca otomană și o scurtă oprire la Dunăre
Cum ajungiÎn mijlocul orașului Giurgiu, la circa 60 km sud de București, aproape de granița cu Bulgaria

Istoria Turnului cu ceas din Giurgiu

Giurgiu se află pe Dunăre, fluviul care face granița cu Bulgaria, iar în vremea otomană poziția aceasta îl făcea un loc strategic. Potrivit surselor în limba engleză, otomanii au început turnul în 1770 și l-au terminat în 1771, pe vremea războaielor ruso-austro-turce, ca punct militar de observație asupra orașului și a fluviului. Nu s-a păstrat niciun act de întemeiere. Planul este atribuit unui inginer european necunoscut, care a lucrat în stilul militar al epocii. Presupunerile locale că turnul ar fi fost ridicat de întemeietori genovezi sau că ar fi început ca minaret au fost respinse de cercetătorii Muzeului „Teohari Antonescu”. Turnuri asemănătoare au fost ridicate în teritorii care azi țin de Bulgaria, Albania și Serbia, dar majoritatea au fost distruse ulterior.

În prima jumătate a secolului al XIX-lea turnul și-a schimbat rolul. I s-a adăugat un ceas, iar clădirea a căpătat aspectul general de azi. În 1836, primăria a aprobat repararea turnului, construit atunci în mare parte din piatră și lemn, în formă de piramidă hexagonală, înaltă de 22 de metri și lată de circa 5 metri. În același an a început să fie folosit ca depozit de unelte pentru pompieri, un prim pas spre înființarea serviciului de pompieri din oraș, iar în 1837 camerele din jurul lui au fost ocupate de poliție. Cea mai veche imagine cunoscută a turnului este un desen din 1837 al pictorului francez Auguste Raffet, venit cu expediția științifică a contelui Anatol Demidoff. În 1883 turnul de piatră a fost reparat, iar vârful lui a fost ridicat. Clopotul a rezistat până în 1885: era unul dintre cele trei clopote de bronz ale Bisericii Sfântul Nicolae, turnate din bronzul tunurilor cucerite de ruși la Silistra în 1829, și a fost topit și turnat din nou, mai mare, la București, pe vremea regelui Carol I.

Turnul a modelat și orașul din jurul lui. Inginerul austriac Moritz von Ott, autorul primului plan oficial al orașului, din 1832, a pus turnul în centrul schemei sale, cu o piață circulară pe care localnicii au poreclit-o „farfuria cu tei”. Pe la 1877, pe măsură ce orașul creștea, urbaniștii au introdus un plan în formă de stea, inspirat de Paris, cu turnul în centru și cu străzile principale pornind de la el. În Primul Război Mondial, când Giurgiu a fost ocupat, o mare parte din oraș a ars, iar etajele superioare ale turnului s-au pierdut. Turnul a fost renovat, a rămas din nou fără acoperiș în 1932 și a fost renovat încă o dată în 1934 de arhitectul Horia Teodoru. Cu cei 22 de metri ai săi a rămas cea mai înaltă clădire a orașului până în perioada comunistă, când un bloc de locuințe l-a depășit.

După 1989 turnul a fost evaluat din nou, iar între 2001 și 2007 a fost consolidat: s-a întărit fundația, structura a fost armată cu beton, iar partea superioară a fost refăcută încă o dată. Cu acest prilej, cercetătorii locali au verificat și vechea legendă a tunelurilor de sub turn, săpând în jurul bazei lui. Nu au găsit niciunul. În 2005, în schimb, muncitorii au dat peste mecanismul original al ceasului, pe care voiau să-l arunce ca pe un gunoi. Astăzi el se păstrează la Muzeul „Teohari Antonescu” din Giurgiu. Turnul este un reper al orașului, într-o piață refăcută cu cafenele și restaurante, și un simbol al orașului și al județului.

Curiozități despre Turnul cu ceas din Giurgiu

  • Turnul este ușor înclinat și înalt de 22 de metri, ceea ce Wikipedia în limba engleză descrie drept unic în sud-estul Europei.
  • Legenda tunelurilor de la turn la vechile ziduri ale orașului a fost verificată în timpul lucrărilor din 2001–2007. Săpăturile nu au găsit niciun tunel.
  • În 2005 muncitorii au găsit mecanismul original al ceasului și voiau să-l arunce ca pe un gunoi. Doar gongul cântărește peste 50 kg.
  • Cea mai veche imagine cunoscută a turnului este un desen din 1837 al lui Auguste Raffet, făcut în timpul expediției științifice a contelui Demidoff.
  • Clopotul turnului a fost unul dintre cele trei clopote de bronz ale Bisericii Sfântul Nicolae din Giurgiu, turnate din metalul tunurilor cucerite la Silistra în 1829.
  • Planul de străzi în formă de stea al Giurgiului, cu turnul în centru, a fost inspirat de Paris și introdus pe la 1877; cartierele erau marcate cu cinci culori pe planurile orașului.

Tururi lângă Turnul cu ceas din Giurgiu

Experiențe din zonă pe care le poți rezerva online prin Viator:

Turnul cu ceas din Giurgiu: ce să vezi

  • Turnul se vede cel mai bine din piața din jurul lui, unde baza hexagonală și corpul înalt și zvelt se detașează deasupra clădirilor din jur.
  • Priviți cum străzile principale pornesc ca niște raze din turn: el este centrul planului istoric în formă de stea al Giurgiului.
  • Mecanismul original al ceasului este expus la Muzeul „Teohari Antonescu” din Giurgiu, nu în turn.
  • Turnul se află la circa 60 km de București, deci poate fi combinat cu o excursie de o zi din capitală. Sursele nu spun dacă interiorul poate fi vizitat, așa că verificați programul actual de vizitare înainte de a pleca.

Programul, accesul și condițiile se pot schimba. Verifică înainte de a pleca.

Hartă: unde se află Turnul cu ceas din Giurgiu

Hartă: © contribuitorii OpenStreetMap

Fotografii: Turnul cu ceas din Giurgiu

Turnul cu ceas din Giurgiu, imaginea 1
Foto: Original uploader was Ivelin Mincov at bg.wikipedia, CC BY 2.5, prin Wikimedia Commons
Turnul cu ceas din Giurgiu, a doua imagine
Foto: Jgabios, CC BY-SA 3.0, prin Wikimedia Commons
Turnul cu ceas din Giurgiu, a treia imagine
Foto: Stancosty, CC BY-SA 3.0 ro, prin Wikimedia Commons
Turnul cu ceas din Giurgiu, într-o fotografie de Valeriu Pantazi
Foto: Valeriu Pantazi, CC BY-SA 3.0, prin Wikimedia Commons

Întrebări

Unde se află Turnul cu ceas din Giurgiu?

Se află în centrul orașului Giurgiu, la Dunăre, în sudul României, în fața Bulgariei și la circa 60 km sud de București.

Cine a construit Turnul cu ceas din Giurgiu?

Otomanii l-au construit ca punct de observație, începând în 1770 și terminând în 1771, după sursele în limba engleză. Nu s-a păstrat niciun act de întemeiere.

A fost turnul vreodată minaret?

Nu. Cercetătorii Muzeului „Teohari Antonescu” au respins ideea. Documentele indică un foișor de observație asupra Dunării.

Există tuneluri sub turnul din Giurgiu?

O legendă locală spune că da, dar săpăturile din jurul bazei, făcute în timpul renovării din 2001–2007, nu au găsit niciun tunel.

Cât de înalt este Turnul cu ceas din Giurgiu?

Are 22 de metri. A rămas cea mai înaltă clădire a orașului până în perioada comunistă.

Unde se află mecanismul original al ceasului?

A fost găsit în 2005, în timpul renovării, și se păstrează acum la Muzeul „Teohari Antonescu” din Giurgiu.

Și în apropiere