Biserică și mănăstireMuntenia și Oltenia

Mănăstirea Cozia: biserica fortificată a lui Mircea cel Bătrân

Mănăstirea Cozia se află pe malul drept al Oltului, lângă Călimănești, în județul Vâlcea. Ctitorie a domnitorului Mircea cel Bătrân de la sfârșitul secolului al XIV-lea, este unul dintre marile complexe monahale medievale ale țării, încă locuit de călugări și loc de odihnă al întemeietorului său.

Cozia a fost ridicată și ca să se roage în ea oamenii, și ca să apere un pas de munte, de aceea a fost fortificată ca o cetate. Primul ei nume a fost simplu Nucetul.

UndePe malul drept al Oltului, lângă Călimănești, județul Vâlcea

TipMănăstire ortodoxă cu zid de apărare, ctitorită în 1387–1391

Ideal pentruFrescele medievale, arhitectura bisericească munteană și mormântul lui Mircea cel Bătrân

Cum ajungiLângă Olt și drumul DN7; Mănăstirea Horezu și Cetatea Poenari se află la circa 27 km, Mănăstirea Curtea de Argeș la circa 31 km

Istoria Mănăstirii Cozia

Cozia se ridică pe malul drept al Oltului, într-un loc numit la început Nucetul. Domnitorul Mircea cel Bătrân, care a condus Țara Românească între 1386 și 1418, a poruncit ridicarea bisericii cu hramul Sfânta Treime între 1387 și 1391. Biserica a fost sfințită în 1388, iar pictura interioară s-a făcut în 1390–1391. Legenda spune că mănăstirea a fost zidită lângă o alta, mai veche, a lui Negru Vodă. Locul, lângă râu și pe drumul de trecere prin Carpați, a fost ales pentru apărare tot atât cât pentru rugăciune, așa că a fost înconjurat de ziduri groase, ca la o cetate.

Biserica are plan triconc și este zidită din rânduri alternante de piatră și cărămidă. Fațadele ei, cu rozete de piatră și cadre verticale înalte, erau o noutate în arhitectura munteană și aparțin școlii sârbești a Moravei; asemănarea puternică cu biserica Lazarica din Serbia arată că Mircea a adus meșteri sârbi. El a înzestrat mănăstirea cu sate și cu dreptul de a lua sare de la Ocnele Mari. Hrisoavele domnești arată că o școală mănăstirească funcționa încă din 1415, iar Filos, logofăt la curtea lui Mircea, este socotit primul poet român.

Domnitorii de mai târziu au adăugat mereu câte ceva. În vremea lui Neagoe Basarab, pictura a fost refăcută între 1512 și 1521. În 1543, Radu Paisie a ridicat mica biserică a bolniței, cu hramul Sfinților Apostoli, ale cărei fresce, lucrate de zugravii David și Raduslav, cuprind portretul votiv al lui Mircea și al fiilor săi. În 1706–1707, Constantin Brâncoveanu a dat bisericii mari pridvorul deschis în stil brâncovenesc, împreună cu o fântână, o capelă și un turn de pază. În timpul ocupației austriece a Olteniei, mănăstirea a slujit drept o fortăreață temeinică.

Secolul al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea au fost mai grele. Între 1879 și 1893, autoritățile au transformat Cozia în pușcărie, ceea ce a stârnit un articol vehement al lui Mihai Eminescu în 1882; mai târziu a fost și spital, iar în Primul Război Mondial biserica a fost folosită ca grajd pentru cai. La 15 mai 1938, osemintele lui Mircea cel Bătrân au fost reînhumate cu solemnitate aici, în prezența principelui moștenitor Mihai și a istoricului Nicolae Iorga. În 1958 a început o restaurare făcută de stat. Astăzi Cozia este monument istoric și, mai presus de toate, o mănăstire vie.

Curiozități despre Mănăstirea Cozia

Numele Cozia vine de la muntele din apropiere și este de origine cumană, de la cuvântul turcic koz, „nucă”. Se potrivește cu primul nume al mănăstirii, Nucetul.
Piatra pisaniei dă anul 6809, adică 1301, dar istoricii sunt de acord că este o greșeală: pisania pictată în interior dă anul corect, 6894, adică 1386.
Călătorul Paul de Alep nota în secolul al XVII-lea că numele Cozia ar însemna „fortăreață de pământ”, din pricina munților dimprejur.
În ianuarie 1999, în timpul mineriadei, premierul Radu Vasile a încheiat o înțelegere cu Miron Cozma la Cozia, cunoscută drept „Pacea de la Cozia”.
Poeți precum Dimitrie Bolintineanu, Ion Pillat și Grigore Alexandrescu au scris versuri despre Cozia, iar mănăstirea a apărut pe un timbru poștal românesc în 1968.
Portretul lui Stroe, administratorul Coziei, din biserica bolniței este socotit una dintre primele lucrări realiste din arta românească.

Tururi lângă Mănăstirea Cozia

Experiențe din zonă pe care le poți rezerva online prin Viator:

Exclusive Tour: Corvin Castle, Alba Iulia and traditional villages from Sibiu

★ 4,8 (34 recenzii) · 6 h

Vezi detaliile ›

Private Walking Tour of Sibiu

★ 5 (29 recenzii) · 1,5 h

Vezi detaliile ›

Sighisoara and Biertan: UNESCO in Transylvania

★ 5 (29 recenzii) · 11 h

Vezi detaliile ›

Sambata de Sus: E-Bike Guided Tours

★ 5 (16 recenzii) · 4 h

Vezi detaliile ›

Vizitarea Mănăstirii Cozia: ce să vezi

Biserica Sfânta Treime este inima vizitei: priviți rozetele de piatră și brâurile de cărămidă și piatră de pe fațade, precum și pridvorul deschis adăugat în 1707.
Mica biserică a bolniței, cu hramul Sfinților Apostoli, aflată în afara curții principale, păstrează fresce bine conservate din secolul al XVI-lea, între care portretul votiv al lui Mircea cel Bătrân și al fiilor săi.
Două paraclise cu cupole sunt încorporate în zidul dinspre Olt, iar cupolele lor se oglindesc în apă.
Un mic muzeu expune icoane din secolele XIV–XIX, textile bisericești și manuscrise și cărți tipărite vechi.
Cozia este o comunitate monahală vie, așa că vizitați-o discret și verificați programul actual de vizitare înainte de a pleca.

Programul, accesul și condițiile se pot schimba. Verifică înainte de a pleca.

Hartă: unde se află Mănăstirea Cozia

Hartă: © contribuitorii OpenStreetMap

Fotografii: Mănăstirea Cozia

Întrebări

Unde se află Mănăstirea Cozia?

Se află pe malul drept al Oltului, lângă orașul Călimănești din județul Vâlcea, pe lângă drumul DN7, în Țara Românească.

Cine a întemeiat Mănăstirea Cozia?

A fost ctitorită de Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești. Biserica Sfânta Treime a fost ridicată între 1387 și 1391 și sfințită în 1388.

Este Mircea cel Bătrân înmormântat la Cozia?

Da, mănăstirea păstrează mormântul lui, iar osemintele i-au fost reînhumate aici cu solemnitate la 15 mai 1938.

Ce are special arhitectura Mănăstirii Cozia?

Fațadele bisericii, cu rozete de piatră și rânduri alternante de piatră și cărămidă, urmează școala sârbească a Moravei, o noutate în Țara Românească. Mai târziu s-au adăugat un pridvor brâncovenesc și o biserică mai mică, cu fresce.

Mai este Mănăstirea Cozia în funcțiune?

Da, rămâne o comunitate monahală vie și loc de pelerinaj, dar și un muzeu de artă religioasă.

Ce poți vedea lângă Mănăstirea Cozia?

Mănăstirea Horezu și Cetatea Poenari se află fiecare la circa 27 km, iar Mănăstirea Curtea de Argeș la circa 31 km.