Hidden Romania
ENRODEITFR
Ruinele cetății antice Argamum de pe Capul Doloșman
Roman și dacicDobrogea și Marea Neagră

Cetatea Argamum: portul grecesc și roman de pe Capul Doloșman

Cetatea Argamum (în greacă Orgamè) este un sit arheologic pe Capul Doloșman, lângă Jurilovca, în județul Tulcea. Colonie grecească întemeiată în jurul secolului al VII-lea î.Hr., ea a devenit apoi cetate romană și oraș bizantin. Poarta, zidurile, străzile și basilicile paleocreștine se înalță deasupra Limanului Razim.

Argamum este cea mai veche așezare de pe pământ românesc atestată într-un izvor antic, iar legenda spune că aici s-au oprit argonauții, în drum spre casă, cu lâna de aur.

UndeCapul Doloșman, lângă Jurilovca, estul județului Tulcea, Dobrogea
TipColonie grecească și cetate romano-bizantină, din secolul al VII-lea î.Hr. până în Antichitatea târzie
Ideal pentruRuine grecești și romane, basilici paleocreștine și priveliști spre Limanul Razim
Cum ajungiLa circa 6 km de satul pescăresc Jurilovca; Histria se află la circa 27 km, iar Halmyris la circa 36 km

Istoria cetății Argamum

Argamum este cea mai veche așezare de pe teritoriul României de azi atestată într-un izvor scris antic: scriitorul grec Hecateu din Milet o pomenește, sub numele Orgamè, în secolul al VI-lea î.Hr. Coloniști greci veniți din Asia Mică s-au stabilit aici în jurul secolului al VII-lea î.Hr., pe un promontoriu care domina atunci un golf deschis al Mării Negre, golful Argamon. Istoria ei, în special legăturile cu marea cetate vecină Histria, nu este bine cunoscută.

Legenda spune că Argamum a fost unul dintre locurile unde s-au oprit argonauții în drum spre casă, după ce găsiseră lâna de aur, urmăriți de flota regelui Aetes, tatăl Medeei. În secolul I d.Hr. așezarea a intrat sub stăpânire romană și a primit numele Argamum, nume care apare pe o inscripție din jurul anului 100 d.Hr. Era un port de escală pentru corăbiile de pe ruta Bizanț–Tyras și a înflorit multe secole.

Locul a fost identificat pentru prima dată în 1916 de istoricul Vasile Pârvan. Săpăturile au început în 1926, sub conducerea lui Paul Nicorescu, și au fost reluate în 1965. Ele au scos la iveală o impresionantă necropolă arhaică, urme de locuințe pe faleza de est și cuptoare de ceramică; din perioada clasică provin un segment al zidului de incintă, clădiri și alte cuptoare spre promontoriu, precum și grupuri de morminte tumulare. Printre descoperiri se numără monede, vârfuri de săgeți din bronz, lingouri de bronz în formă de mamifere marine și așa-numiții delfinași olbieni, mici obiecte de bronz folosite ca monedă și drept ofrande.

Cetatea romano-bizantină avea circa 2,6 hectare. Avea o formă aproximativ triunghiulară, cu opt turnuri, șase contraforți, două porți principale pe laturile de vest și de sud și o poartă mică la sud. În interiorul și în jurul ei se aflau basilici paleocreștine din secolele V–VI. Orașul a dispărut în Antichitatea târzie, pe de o parte din cauza nesiguranței aduse de năvălirile goților, hunilor, avarilor, slavilor și, mai târziu, ale bulgarilor, pe de alta pentru că un cordon litoral a închis golful și l-a transformat în Limanul Razim, impropriu corăbiilor mari. Locuitorii s-au mutat probabil spre sud, către Histria, Tomis, Callatis sau Constantinopol. Astăzi se văd ruinele porții, ale zidului de apărare, străzi, basilici și valuri de pământ, pe un sit întins pe circa 100 de hectare, în cea mai mare parte încă necercetat.

Curiozități despre cetatea Argamum

  • Argamum este cea mai veche așezare din România atestată într-un izvor antic: Hecateu din Milet o pomenește în secolul al VI-lea î.Hr.
  • Legenda numără Argamum printre popasurile argonauților în drum spre casă cu lâna de aur, urmăriți de flota regelui Aetes.
  • Același loc a purtat mai multe nume: Orgamè în greacă, Argamum în latină, Argamon în sursele bizantine și Orgame în cele genoveze.
  • Arheologii au găsit mici „delfinași olbieni” din bronz, bătuți întâi în cetatea Olbia, folosiți ca monedă și ca ofrande.
  • Vechiul golf Argamon nu mai există ca atare: un cordon litoral l-a închis și s-a transformat în Limanul Razim, una dintre cauzele părăsirii așezării.
  • Situl se întinde pe circa 100 de hectare, dar cea mai mare parte a orașului se află încă necercetată sub pământ.

Tururi lângă Cetatea Argamum

Experiențe din zonă pe care le poți rezerva online prin Viator:

Vizitarea cetății Argamum: ce să vezi

  • Ruinele, parțial dezvelite și restaurate, se află pe malul înalt și abrupt al Limanului Razim, la circa 6 km de satul pescăresc Jurilovca, locuit în principal de lipoveni.
  • Printre vestigiile vizibile sunt o poartă a cetății, un segment de zid, străzi, basilici paleocreștine și valuri de pământ, deci prevedeți timp pentru a străbate tot promontoriul.
  • Pentru că o mare parte din sit nu a fost niciodată cercetată, păstrați solul intact și rămâneți pe căile clare.
  • Histria, la circa 27 km, și Halmyris, la circa 36 km, sunt cele mai apropiate alte situri antice din acest ghid.
  • Sursele nu oferă informații despre facilități sau acces, așa că verificați programul actual și condițiile înainte de a pleca.

Programul, accesul și condițiile se pot schimba. Verifică înainte de a pleca.

Hartă: unde se află Cetatea Argamum

Fotografii: Cetatea Argamum

Ruinele unei basilici paleocreștine de la Argamum, a doua imagine
Ruinele unei basilici paleocreștine de la Argamum, a treia imagine
Construcții antice de la Argamum, prima imagine
Construcții antice de la Argamum, a doua imagine
Ruinele unei basilici paleocreștine de la Argamum, prima imagine

Întrebări

Ce este cetatea Argamum?

Este un sit antic de pe Capul Doloșman, în județul Tulcea: o colonie grecească întemeiată în jurul secolului al VII-lea î.Hr., devenită cetate romană și apoi oraș bizantin.

Unde se află cetatea Argamum?

Pe Capul Doloșman, la circa 6 km de Jurilovca, la marginea Limanului Razim, în nordul Dobrogei, în estul județului Tulcea.

Cât de veche este cetatea Argamum?

Coloniștii greci s-au stabilit aici în jurul secolului al VII-lea î.Hr., iar Hecateu din Milet a pomenit cetatea în secolul al VI-lea î.Hr., ceea ce o face cea mai veche așezare din România numită într-un text antic.

Ce se vede la Argamum?

O poartă, un zid de apărare, străzi, basilici paleocreștine și valuri de pământ, într-un sit de circa 100 de hectare, în cea mai mare parte necercetat.

De ce a fost părăsită cetatea Argamum?

Năvălirile popoarelor migratoare au făcut viața nesigură, iar un cordon litoral a închis golful Argamon, devenit Limanul Razim, impropriu corăbiilor mari. Locuitorii s-au mutat probabil spre sud.

Ce mai este lângă Argamum?

Histria se află la circa 27 km, Halmyris la circa 36 km, iar Farul Genovez și Noviodunum sunt de asemenea în acest ghid.

Și în apropiere