Castel și cetateTransilvania

Cetatea din Câlnic: donjonul și refugiul săsesc din județul Alba

Cetatea din Câlnic (în germană Burg Kelling) este o fortăreață mică, cu două rânduri de ziduri și un înalt turn-locuință, în satul Câlnic din județul Alba, Transilvania. Face parte din siturile UNESCO ale satelor cu biserici fortificate din Transilvania și e ușor de vizitat dintr-un drum prin Sebeș, aflat la circa 13 km.

Cetatea din Câlnic a început ca reședință nobiliară, dar în 1430 ultimul conte a vândut-o sașilor din sat, care au făcut din ea un refugiu pe care otomanii nu au izbutit să-l cucerească în 1658.

UndeSatul Câlnic, județul Alba, Transilvania, la circa 13 km de Sebeș și 49 km de Sibiu

TipReședință fortificată și refugiu medieval cu donjon, două incinte și capelă, secolele XIII–XVI

Ideal pentruPatrimoniul sașilor transilvăneni, o cetate medievală de dimensiuni mici și un muzeu de artă populară

Cum ajungiÎn centrul satului, lângă pârâul Câlnic, la circa 13 km de Sebeș; Cetatea dacică de la Căpâlna se află la circa 9 km

Istoria Cetății din Câlnic

Invazia mongolă din 1241 a împins Transilvania să construiască din piatră, nu din lemn și pământ, iar Câlnicul este un rod al acelei epoci. Cetatea a început ca reședință a unui conte, una dintre ultimele astfel de reședințe ridicate în Transilvania. În jurul anului 1270, nobilul Chyl de Kelling, a cărui familie a dat satului numele german, a ridicat aici un donjon puternic, cu parter și trei etaje de locuit. În epoca romantică turnul a fost poreclit turnul Siegfried. Satul este atestat pentru prima dată în 1269, iar săpăturile arheologice arată că în el s-a locuit continuu încă din neolitic.

Atacurile otomane dese i-au făcut pe stăpâni să adauge donjonului un nivel de apărare și să-l înconjoare cu un zid masiv. Incinta ovală avea un turn de pază la sud și un turn de poartă la nord, iar un șanț cu apă putea fi trecut doar pe un pod mobil. Nobilii nu s-au înțeles niciodată bine cu fruntașii locului, iar în 1430 ultimul conte a vândut cetatea sătenilor și s-a mutat în altă parte.

Odată ajunsă în stăpânirea comunității săsești, cetatea a primit un al doilea zid și un alt turn, în sud, și a slujit drept refugiu în timpul incursiunilor otomane. Înăuntru s-au ridicat cămări și locuințe menite să reziste asediilor, care însă nu s-au păstrat. Când al doilea zid a fost terminat, în secolul al XVI-lea, donjonului i s-au adăugat încă două nivele, ajungând la peste 20 m înălțime, pentru ca apărătorii să poată trage cu armele dincolo de zidurile exterioare. La mijlocul secolului al XVI-lea șanțul a fost umplut, iar podul mobil a fost înlocuit cu un turn de poartă cu hersă.

Spre sfârșitul secolului al XV-lea s-a ridicat o mică capelă-sală cu absidă, pe locul unei clădiri sacre mai vechi, ruinate. Inițial catolică, ea a devenit luterană după Reformă și păstrează fragmente de fresce de la începutul secolului al XVI-lea și o tribună de lemn cu panouri florale pictate în 1733. În 1658 otomanii au distrus satul, dar nu au reușit să cucerească cetatea. Restaurarea s-a făcut între 1961 și 1964, iar din 1995 locul este administrat de o fundație a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. În 1999, Câlnicul a intrat pe lista UNESCO a satelor cu biserici fortificate din Transilvania.

Curiozități despre Cetatea din Câlnic

În epoca romantică, vechiul donjon locuibil a fost poreclit turnul Siegfried, nume care se folosește și azi.
Turnul prismatic din colțul de sud-est a fost folosit pentru păstrarea slăninii după ce cetatea și-a pierdut rostul militar, de aceea e cunoscut și ca turnul slăninii (Fleischerturm).
Turnul porții, înalt de circa 24 m, adăpostește patru clopote, așa că i se spune și turnul clopotelor.
Spre deosebire de multe fortificații transilvănene, cetatea din Câlnic nu încununează un deal: se află la joasă altitudine, chiar lângă pârâu.
Pivnița boltită a donjonului păstrează și azi urmele cofrajului de lemn cu care a fost construită și găzduiește, într-o expoziție despre viticultură, butoaie de stejar de 5000–6000 de litri.
Tribuna de lemn din capelă, datată 1733, se sprijină pe doi stâlpi lucrați din trunchiuri de stejar.

Tururi lângă Cetatea din Câlnic

Experiențe din zonă pe care le poți rezerva online prin Viator:

Exclusive Tour: Corvin Castle, Alba Iulia and traditional villages from Sibiu

★ 4,8 (34 recenzii) · 6 h

Vezi detaliile ›

Private Walking Tour of Sibiu

★ 5 (29 recenzii) · 1,5 h

Vezi detaliile ›

Sighisoara and Biertan: UNESCO in Transylvania

★ 5 (29 recenzii) · 11 h

Vezi detaliile ›

Sambata de Sus: E-Bike Guided Tours

★ 5 (16 recenzii) · 4 h

Vezi detaliile ›

Vizitarea Cetății din Câlnic: ce să vezi

Donjonul este amenajat ca muzeu de artă populară și medievală, pe două nivele: icoane pe sticlă și lemn, ceramică, mobilier, costume populare, covoare și textile, precum și vechi cărți tipărite românești și germane.
Pivnița găzduiește o expoziție despre cultivarea viței de vie, cu unelte și butoaie foarte mari de stejar; vinurile din Câlnic sunt atestate documentar din secolul al XVI-lea.
În curtea interioară se văd capela, fântâna și cămările, iar capela este folosită și pentru conferințe.
În apropiere se află fosta casă parohială luterană, ridicată în secolul al XVI-lea și mărită în 1779, precum și biserica satului de pe deal, construită în secolul al XV-lea și refăcută în stil neogotic în secolul al XIX-lea.
Programul de vizitare se poate schimba, așa că verificați programul actual înainte de a pleca.

Programul, accesul și condițiile se pot schimba. Verifică înainte de a pleca.

Hartă: unde se află Cetatea din Câlnic

Hartă: © contribuitorii OpenStreetMap

Fotografii: Cetatea din Câlnic

Întrebări

Unde se află Cetatea din Câlnic?

Se află în satul Câlnic, în sudul județului Alba, Transilvania, la circa 13 km de Sebeș și 49 km de Sibiu.

Cine a construit Cetatea din Câlnic?

Un nobil, Chyl de Kelling, a ridicat donjonul în jurul anului 1270 ca reședință. Numele german al satului, Kelling, vine de la familia lui.

Cum au ajuns sașii stăpânii Cetății din Câlnic?

În 1430 ultimul conte a vândut-o sătenilor și s-a mutat. Comunitatea săsească a adăugat un al doilea zid și a folosit-o drept refugiu.

Este Cetatea din Câlnic în patrimoniul UNESCO?

Da. Împreună cu satul, a intrat în 1999 pe lista UNESCO a satelor cu biserici fortificate din Transilvania.

Ce se află în interiorul Cetății din Câlnic?

Donjonul găzduiește un muzeu de artă populară și medievală, cu o expoziție despre viticultură în pivniță. În curte se află o mică capelă cu fragmente de fresce de la începutul secolului al XVI-lea.

Ce mai poți vedea lângă Cetatea din Câlnic?

Cetatea dacică de la Căpâlna se află la circa 9 km, iar Cetatea Alba Iulia și Castrum Apulum la circa 21 km.