Hidden Romania
ENRODEITFR
Situl arheologic Dinogetia de la Garvăn
Roman și dacicMuntenia și Oltenia

Cetatea Dinogetia: fortăreața romană și bizantină de la Garvăn

Cetatea Dinogetia este un sit arheologic la Garvăn, comuna Jijila, județul Tulcea, la mică distanță de Galați. A fost o așezare geto-dacică, apoi o fortăreață romană la frontiera dunăreană și mai târziu un punct întărit bizantin, iar zidurile, bazilica și termele ei fac din ea un popas interesant pentru cine se interesează de Dunărea de Jos.

Dinogetia a fost o fortăreață romană de graniță, arsă și părăsită veacuri la rând, apoi readusă la viață ca oraș bizantin. O balanță de bronz găsită aici poartă numele unui prefect al Constantinopolului.

UndeGarvăn, comuna Jijila, județul Tulcea, în nordul Dobrogei, lângă vărsarea Siretului în Dunăre
TipCetate și așezare antică romană și bizantină, sit arheologic cercetat
Ideal pentruIstoria frontierei romane, zidurile romane târzii și povestea Dunării de Jos
Cum ajungiLa mică distanță la est de Galați; Turnul TV din Galați se află la circa 10 km, iar Castrum Noviodunum la circa 30 km

Istoria Cetății Dinogetia

Dinogetia a început ca o așezare geto-dacică, pe care romanii au cucerit-o și au transformat-o într-o fortăreață de graniță, pomenită mai târziu de Ptolemeu. Se afla pe un pinten stâncos în cotul Dunării, în provincia romană Moesia, și făcea parte din Limesul moesic, linia de apărare de pe Dunărea de Jos. Fragmente ceramice și monede din secolele I–III arată că a existat o fortăreață romană mai veche, dar locul ei exact nu a fost găsit.

Cetatea cunoscută azi a fost refăcută în mare parte pe vremea lui Dioclețian, care a domnit între 284 și 305. Zidurile, groase de circa 3 metri, au fost întărite cu turnuri în formă de potcoavă, iar incinta se întinde pe circa 7 800 de metri pătrați. Cărămizile ștampilate arată prezența legiunii I Iovia, iar Notitia Dignitatum, o listă romană târzie a punctelor militare, menționează aici Milites Scythici. În secolul al IV-lea s-au ridicat în interior construcții noi, între care un presupus praetorium, o bazilică și casa unui aristocrat, iar terme se aflau chiar în afara zidurilor. Izvoarele scrise pomenesc și martiri creștini din armată în timpul lui Licinius, semn că creștinismul ajunsese în zonă.

Sub împărații Anastasius și Iustinian zidurile și clădirile au fost reparate. În 559, kutrigurii lui Zabergan au pustiit regiunea, iar Dinogetia a avut mult de suferit, deși și-a revenit. Straturi de arsură și monede din 591–592 arată o ultimă catastrofă, legată de incursiunile avarilor din 596 și 597. Cetatea a fost apoi părăsită timp de aproape trei secole și jumătate, iar frontiera dunăreană a Imperiului Roman de Răsărit s-a prăbușit sub presiunea triburilor slave.

După campaniile împăratului Ioan I Tzimiskes, învingător în 971, bizantinii au revenit la Dunărea de Jos. Vechile ziduri au fost reparate, iar locul a devenit garnizoană și apoi așezare, care a atins apogeul în secolul al XI-lea, când în interiorul cetății s-au construit locuințe. În incintă s-a ridicat o mică biserică boltită, cu absidă semicirculară, una dintre cele mai vechi biserici de piatră de pe teritoriul de azi al României. Incursiunile popoarelor nomade din secolul al XI-lea au afectat orașul de jos, iar locuitorii au îngropat monede și bijuterii pe care nu le-au mai recuperat. Așezarea a fost părăsită treptat în secolul al XII-lea. Săpăturile au început în 1939, sub conducerea lui Gheorghe Ștefan, au fost reluate în 1949 și au fost continuate apoi de Ion Barnea.

Curiozități despre Dinogetia

  • O balanță de bronz găsită aici poartă numele lui Flavios Gerontios, prefect al Constantinopolului pe vremea lui Iustinian, deci a fost probabil verificată în capitală și trimisă aici.
  • O cruce dublă bizantină, făcută din două cruci plate de metal îmbinate, se numără printre descoperirile creștine.
  • În timpul săpăturilor au ieșit la lumină două fluiere din os din secolele X–XII.
  • Aici s-au găsit două tezaure medievale de monede bizantine, în 1939 și 1954. Unul dintre ele fusese îngropat într-un vas de ceramică în 1073–1074.
  • O clădire de terme romane târzii din afara zidurilor măsura circa 25 pe 18,5 metri și a rămas în folosință până la începutul perioadei bizantine.
  • Mica biserică din interiorul cetății este socotită printre cele mai vechi biserici de piatră de pe teritoriul de azi al României.

Tururi lângă Cetatea Dinogetia

Experiențe din zonă pe care le poți rezerva online prin Viator:

Vizitarea Cetății Dinogetia: ce să vezi

  • Atracția principală este incinta de ziduri romane târzii, cu turnurile în formă de potcoavă și zona porții.
  • În interiorul zidurilor se văd rămășițele bazilicii, clădirile din epoca romană și biserica medievală de mai târziu.
  • Ruinele vizibile au fost conservate și restaurate după cercetare, pe alocuri parțial reconstruite. Situl este încă șantier arheologic, deci regulile și accesul se pot schimba.
  • Turnul TV din Galați, la circa 10 km, și Castrum Noviodunum, la circa 30 km, sunt alte obiective ale acestui ghid.
  • Dotările din sit nu sunt descrise în surse, așa că verificați programul actual și condițiile de acces înainte de a pleca.

Programul, accesul și condițiile se pot schimba. Verifică înainte de a pleca.

Hartă: unde se află Cetatea Dinogetia

Hartă: © contribuitorii OpenStreetMap

Fotografii: Cetatea Dinogetia

Situl arheologic Dinogetia, imaginea 1
Foto: Leontin l, CC BY-SA 4.0, prin Wikimedia Commons
Situl arheologic Dinogetia, imaginea 2
Foto: Leontin l, CC BY-SA 4.0, prin Wikimedia Commons
Situl arheologic Dinogetia, imaginea 3
Foto: Leontin l, CC BY-SA 4.0, prin Wikimedia Commons
Situl arheologic Dinogetia, imaginea 4
Foto: Leontin l, CC BY-SA 4.0, prin Wikimedia Commons
Situl arheologic Dinogetia, imaginea 5
Foto: Leontin l, CC BY-SA 4.0, prin Wikimedia Commons

Întrebări

Unde se află Cetatea Dinogetia?

Se află la Garvăn, comuna Jijila, județul Tulcea, în nordul Dobrogei, la mică distanță la est de Galați, lângă vărsarea Siretului în Dunăre.

Ce a fost Dinogetia?

A fost o așezare geto-dacică, apoi o fortăreață romană pe Limesul moesic de la Dunăre. După o lungă pauză, bizantinii au folosit-o din nou ca garnizoană și oraș.

Cine a construit zidurile Dinogetiei?

Fortificația păstrată a fost refăcută în mare parte pe vremea lui Dioclețian, care a domnit între 284 și 305. Împărații Anastasius și Iustinian au reparat-o mai târziu.

Ce poți vedea la Dinogetia?

Se pot vedea zidurile romane târzii cu turnuri în formă de potcoavă, rămășițele unei bazilici și ale altor clădiri și o mică biserică medievală. Termele se află chiar în afara zidurilor.

De ce a fost părăsită Dinogetia?

Fortăreața romană a fost distrusă prin foc la sfârșitul secolului al VI-lea, în legătură cu incursiunile avarilor și prăbușirea frontierei dunărene. Așezarea medievală a fost părăsită treptat în secolul al XII-lea.

Ce mai poți vedea lângă Dinogetia?

Turnul TV din Galați se află la circa 10 km, iar Castrum Noviodunum la circa 30 km. Halmyris este la circa 92 km.

Și în apropiere